Pentru “o Românie democratică” Proiectul de statut al autonomiei Ținutului Secuiesc trebuie înaintat din nou Parlamentului României

Potrivit președintelui Consiliului Național Secuiesc (CNS), proiectul de lege cu privire la acordarea autonomiei teritoriale Ținutului Secuiesc (respins, anul trecut în decembrie, de Parlamentul României în cadrul unei proceduri de urgență) trebuie înaintat din nou legislativului de la București, după alegerile parlamentare din acest an, notează hungarytoday.hu și MTI, citând un comunicat dat publicității.

În documentul citat, Balázs Izsák relatează că în cei douăzeci de ani de la înființare, legislativul român s-a confruntat, de regulă, o dată la patru ani cu faptul că secuii nu au renunțat la autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, respectiv la viziunea lor asupra viitorului, potrivit căreia odată cu realizarea autonomiei “să facă din România o țară democratică”.

“Ținând cont de ciclul alegerilor parlamentare, putem spune că înaintarea o dată la patru ani a proiectului de lege este firească și necesară. Componența legislativului se schimbă în timp, iar secuii nu își pot permite să priveze nici măcar un singur legiuitor român de posibilitatea de a cunoaște proiectul de lege cu privire la acordarea de autonomie teritorială Ținutului Secuiesc”, a scris președintele CNS. În opinia sa, fiecare nouă depunere a proiectului de lege ar trebui să fie însoțită de un eveniment de mare anvergură, atât la nivelul României, cât și la nivel internațional, precum și de manifestații în masă, forumuri publice, activități diplomatice intensive și campanii de presă pe care să le inițieze membrii comunității: “Este o așteptare firească față de cei care ne reprezintă în parlamentul român să sprijine succesul proiectului de lege prin discursuri publice și cu toate mijloacele pe care le au la dispoziție”, a declarat Balázs Izsák. Contra-propaganda maghiară - deschisă sau voalată - care evaluează lupta pentru autonomie drept “o luptă cu morile de vânt” reprezintă o provocare specială pentru inițiatorii proiectului de lege, a mai adăugat președintele CNS, oferind drept contraargument faptul că Tirolul de Sud a avut nevoie de cincizeci de ani ca să obțină autonomia, Scoția, de trei sute de ani, în timp ce Catalonia, intrată sub stăpânire spaniolă în 1714, și-a câștigat autonomia abia în 1978.

În ceea ce privește respingerile de până acum ale proiectului de lege, la București, Izsák Balázs a spus că avizele Consiliului Legislativ din cadrul Parlamentului României nu sunt “nici pe departe” convingătoare: acestea conțin multe contradicții, erori materiale, interpretări efectuate în mod voit și cu rea-credință, ba chiar și falsificări ale unor documente internaționale.

“Ceea ce putem spera este ca, în primă etapă, să se îmbunătățească nivelul intelectual al legislativului român, ceea ce nu înseamnă însă că acesta va deveni mai tolerant și va accepta de bunăvoie statutul de autonomie. Condițiile dezbaterii se îmbunătățesc, iar acest lucru este, de asemenea, în interesul nostru! Deși proiectul de lege nu va fi trimis spre dezbatere parlamentară, cu toate acestea contraargumentele sunt unele oferite în scris și sunt publice, astfel că pot fi infirmate, iar aceste lucruri pot fi transmise Consiliului Legislativ, precum și tuturor membrilor legislativului, ceea ce am și făcut. Cadrul dezbaterii este gândit foarte restrâns, însă este o oportunitate de care ne-am folosit și ne vom folosi”, se arată în comunicatul menționat. (surse - hungarytoday.hu, MTI) (I.S.)

Ileana Sandu

Sursa foto: Izsák Balázs/Facebook