Din 2016 până în 2022, o echipă de la Institutul Max Planck a întreprins săpături în unul dintre aceste situri din Ranis, în Germania, excavat deja parțial în anii 1930.
Este vorba despre o peșteră cu acces periculos, a cărei boltă s-a prăbușit. “A trebuit să coborâm opt metri sub pământ și să întărim cu stâlpi din lemn pereții pentru a-i proteja pe cei care săpau”, a povestit Jean-Jacques Hublin, profesor la College de France.
“Din întâmplare”, unul dintre cercetători a descoperit obiecte bifaciale “LRJ” și mii de fragmente osoase asociate cu ele. A fost o premieră din acest punct de vedere.
Oamenii de știință au folosit o tehnică recen-
tă, denumită paleoproteomică, ce presupune extragerea proteinelor, pentru a determina dacă oasele erau umane sau animale.
Apoi, ei au examinat osemintele colectate în anii 1930 și conservate într-un muzeu din apropiere de Leipzig.
O duzină de rămășițe umane au fost supuse datării cu radiocarbon și unor analize genetice. Verdictul: Homo sapiens a fabricat aceste unelte cu puțin peste 45.000 de ani în urmă.
Erau oameni cu aceleași caracteristici ca și congenerii lor descoperiți în Europa de Est (Bulgaria și Republica Cehă). Datând, de asemenea, din urmă 45.000 de ani, aceștia erau până în prezent cei mai vechi reprezentanți ai speciei noastre pe continent.
În acea perioadă, primii Homo sapiens ar fi sosit din Africa pe continentul eurasiatic, ocupat de mult timp de Neanderthalieni pe flancul său vestic.
“Multă vreme am avut în minte modelul unui mare val de Sapiens care au străbătut Europa și i-au absorbit rapid pe Neanderthalieni spre sfârșitul acestor culturi de tranziție, în urmă cu aproximativ 40.000 de ani”, a explicat Jean-Jacques Hublin.
