Volumul de deșeuri din lume va continua să crească
Cu două treimi mai multe deșeuri până în 2050: volumul de deșeuri din lume, estimat la 2,3 miliarde de tone în 2023, va continua să crească exponențial dacă nu se iau măsuri, cu un impact masiv asupra sănătății și economiilor, a avertizat miercuri ONU.
În acest ritm, deșeurile curente ar trebui să ajungă la 3,8 miliarde de tone la jumătatea acestui secol, depășind previziunile dintr-un raport precedent întocmit pe această temă de Banca Mondială.
Criza va fi cu atât mai acută cu cât creșterea se anunță deosebit de mare în țările în care tratarea deșeurilor rămâne o activitate poluantă: depozitarea la groapa de gunoi (poluarea solurilor, emanații poluante și de gaze cu efect de seră, precum metanul), incinerare fără recuperare.
Costul lor direct și indirect ar trebui să devină aproape dublu și să ajungă la 640 de miliarde de dolari pe an până în 2050, consideră noul raport redactat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), considerat în același timp “un ghid și un apel la acțiune”.
În 2020, costul direct al tratării deșeurilor a fost estimat la 252 miliarde de dolari (361 miliarde de dolari dacă sunt incluse și costurile indirecte legate de poluarea generată de instalațiile sau metodele inadaptate de gestionare).
Există “o nevoie urgentă” de a începe “o reducere drastică a deșeurilor” și de a investi în economia circulară, a îndemnat ONU cu ocazia celei de-a VI-a sesiuni a Adunării Națiunilor Unite pentru Mediu, organizată în această săptămână la Nairobi. “Trebuie să acționăm pentru a evita cel mai rău scenariu”, au adăugat reprezentanții săi.
Ținerea deșeurilor “sub control”, mai ales prin metode mai bune de tratare, ar putea limita costul lor anual net la 270 miliarde de dolari până în 2050.
Însă este posibil să se meargă și mai departe, prin trecerea la o adevărată economie circulară, la practici mai bune ale producătorilor industriali și la o gestionare completă a deșeurilor reziduale, toate acestea putând genera chiar un câștig net de peste 100 de miliarde de dolari pe an, au pledat autorii noului raport, intitulat “Transformarea deșeurilor în resurse”.
Un miliard de pământeni sunt obezi
Obezitatea este atât de prevalentă, încât a devenit mai frecventă decât a fi subponderal în majoritatea națiunilor, inclusiv în multe țări cu venituri mici și medii care, în trecut, s-au confruntat cu problema subnutriției.
Peste un miliard de persoane la nivel global sunt considerate în prezent obeze, afecțiune asociată cu un risc crescut pentru numeroase probleme de sănătate, potrivit unor estimări actualizate realizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și de un grup internațional de cercetători
“Un număr uluitor de persoane trăiesc cu obezitate”, a declarat Majid Ezzati, autor principal al studiului publicat joi în revista The Lancet și profesor la Imperial College London.
Concluziile studiului, considerate ca având autoritate în rândul estimărilor independente, au la bază date provenite de la peste 220 de milioane de persoane din peste 190 de țări.
Deși ratele de obezitate stagnează în multe țări bogate, ele înregistrează o creștere rapidă în restul regiunilor, a adăugat Ezzati. Și în timp ce a fi subponderal devine mai puțin frecvent la nivel global, în multe țări rămâne o problemă semnificativă, iar un număr tot mai mare de state se confruntă cu ceea ce se cheamă “povara dublă” a malnutriției.
“În trecut, ne gândeam la obezitate ca la o problemă a celor bogați. Obezitatea este o problemă a omenirii”, a spus Francesco Branca, director de nutriție la OMS, în cadrul unei conferințe de presă.
Ratele de obezitate în rândul adulților au crescut de peste două ori în intervalul 1999-2022 și de peste patru ori în rândul copiilor și adolescenților cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani, se precizează în studiu.
În aceeași perioadă, proporția de fete, băieți și adulți considerați subponderali a scăzut cu o cincime, o treime și, respectiv, la jumătate, a descoperit această analiză.
Potrivit lui Ezzati, creșterea ratelor de obezitate în rândul copiilor este “foarte îngrijorătoare”, imitând o traiectorie observată în cazul adulților încă înainte de 1990. În același timp, a mai spus el, sute de milioane de oameni încă nu au suficientă hrană.
A fi într-un deficit ponderal excesiv poate fi foarte periculos pentru dezvoltarea copiilor și, în situațiile extreme, se poate ajunge la a muri de foame. Persoanele obeze se confruntă totodată cu riscul decesului prematur și al dizabilității având în vedere asocierea cu debutul timpuriu al diabetului, cu boli cardiovasculare și renale, precum și cu o mulțime de alte afecțiuni.
“Dubla povară” a înregistrat cea mai mare creștere în anumite țări cu venituri mici și medii, se mai spune în studiu, incluzând zone din Caraibe și Orientul Mijlociu.
În aceste țări, rata obezității este în prezent mai ridicată decât în multe țări cu venituri mari, în special din Europa. În anumite țări europene precum Spania, există indicii potrivit cărora ratele de obezitate ar putea începe să intre în declin sau cel puțin să stagneze, a adăugat Ezzati.
Noile date sunt primele publicate de această echipă din 2017 și au fost compilate de peste 1.500 de oameni de știință care fac parte din Colaborarea pentru factori de risc ai bolilor netransmisibile. La acel moment, un număr estimat de circa 774 de milioane de persoane cu vârsta de peste cinci ani trăiau cu obezitate, o proporție similară - circa 1 din 8 persoane - cu cea din noile date.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că implementarea unor măsuri cum ar fi taxele pe produsele cu un conținut sporit de zahăr și promovarea meselor sănătoase în incinta școlilor sunt necesare pentru a contribui la lupta împotriva ratelor de obezitate.
Există câteva limitări ale studiului, printre care lipsa datelor din perioada de după pandemia de COVID-19, precum și folosirea indicelui de masă corporală (IMC) pentru a determina obezitatea, metodă descrisă drept “imperfectă” de cercetători.
Agenția pentru Azil a Uniunii Europene ( EUAA):
Numărul de cereri de azil în UE a crescut anul trecut cu 18%, la 1,14 milioane, cel mai ridicat nivel după criza migrației din 2015-2016
Agenția apreciază că noile statistici vor alimenta probabil dezbaterea deja aprinsă despre migrație și sentimentele de extremă dreaptă, înainte alegerilor locale și naționale din întreaga Europă și a scrutinului europarlamentar din iunie.
Cei mai mulți azilanți provin în continuare din Siria și Afganistan.
Noutatea o reprezintă locul al treilea ocupat de cetățenii turci care solicită azil; numărul acestora a crescut cu 82% în 2023 față de 2022.
Și din rândul palestinienilor s-a ajuns la un record - 11.600 au încercat să obțină legal azil în UE după izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas. EUAA observă că cererile acestora sunt greu de înregistrat corect, deoarece majoritatea țărilor din Uniune nu recunosc Palestina ca stat.
Păsările călătoare... zboară spre casă
Stoluri de berze albe zboară deja peste Burgas, deoarece migrația de primăvară a păsărilor a început, a afirmat Centrul de Conservare a Naturii Poda.
Peste 250.000 de berze (75% din populația europeană a speciei) zboară peste orașul de coastă în fiecare an, arată cele mai recente date.
Păsările se întorc devreme din sud din cauza iernii calde, au spus ecologiștii.
Primele berze din Bulgaria pentru 2024 au fost văzute săptămâna trecută în zona Haskovo (sud-centrul Bulgariei).
Barza albă (Ciconia ciconia) iernează în principal în Africa de Sud. Primăvara, păsările zboară aproximativ 15.000 km către teritoriile lor de cuibărit din Europa pentru a se reproduce. În Bulgaria, berzele cuibăresc în mod obișnuit în așezările umane și se hrănesc lângă râuri, corpuri de apă, câmpuri și pajiști. În regiunea Burgas, cel mai mare număr de cuiburi de berze se găsește în Sredets și satele Dimchevo și Debelt, a spus Centrul de Conservare a Naturii Poda.
Ultima numărare a înregistrat peste 5.000 de perechi de berze albe în Bulgaria, potrivit informațiilor furnizate de Societatea Bulgară pentru Protecția Păsărilor. Al 7-lea bilanț internațional de berze albe, realizat între 2014 și 2015, releva o creștere a populației speciei în această țară.
Israel: Metodă inovativă de a păstra fructele proaspete
Cercetători israelieni au dezvoltat o metodă revoluționară de a păstra la raft produsele naturale proaspete, ce implică folosirea undelor sonore și a unor nanoparticule comestibile, transmite joi TPS.
Procesul, care este prietenos cu mediul, promite să extindă în mod semnificativ viața la raft a fructelor și legumelor și face inutilă folosirea conservanților și aditivilor chimici.
Bilal Abu-Salha, student doctoral la Universitatea Bar-Ilan din Ramat Gan, a răspuns acestei provocări, fiind inspirat de afacerea cu căpșune a familiei sale, din Golan. Inovația sa este bazată pe “sonochimie” - studiul modului în care ultrasunetele acționează asupra sistemelor chimice.
“Metoda pe care am dezvoltat-o permite folosirea undelor sonore, în cadrul unui proces denumit «sonicație», pentru a obține o acoperire cu nanoparticule din substanța chitosan”, a explicat Abu-Salha. “Acoperirea cu chitosan oferă proprietăți antibacteriene suprafeței căpșunelor (...) și astfel viața la raft a căpșunelor proaspete depozitate la rece este extinsă”, a adăugat el.
Chitosanul este o polizaharidă care se obține din chitină - substanță rezultată în urma procesului de tratare a carapacelor de creveți, precum și a altor crustacee, cu hidroxid de sodiu. Această substanță este prietenoasă cu mediul și se descompune în mod natural.
Profesorul Aharon Gedanken, co-dezvoltator al metodei de “sonicație”, a explicat la rândul său că atunci când o soluție lichidă este bombardată cu unde sonore de înaltă frecvență, bule microscopice se formează și colapsează rapid, generând fluxuri care propulsează particulele pe suprafețe solide. Acest fenomen permite atribuirea unor proprietăți dezirabile fructelor și legumelor, așa cum sunt efectele antibacteriene. (sursa și foto - agerpres.ro)
