Ziua Internațională a Femeii a apărut pe fondul mișcărilor sociale legate de muncă
Ziua internațională a femeii, celebrată astăzi în țări din lumea întreagă, a apărut pe fondul mișcărilor sociale legate de muncă de la începutul secolului XX, în America de Nord și în Europa.
Prima Zi națională a femeii a fost marcată în Statele Unite, la 28 februarie 1909. Partidul Socialist a desemnat această zi în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condițiilor de muncă.
În anul 1910, Internaționala Socialistă reunită la Copenhaga a hotărât instituirea unei zile dedicate femeii, fără a stabili însă o dată anume, data de 8 martie fiind aleasă abia în 1913.
Ca urmare a inițiativei de la Copenhaga, în 19 martie 1911, Ziua internațională a femeii a fost marcată pentru prima dată în Austria, Danemarca, Germania și Elveția. La manifestațiile organizate cu acel prilej, s-au cerut pentru femei dreptul la locul de muncă, dreptul la formarea profesională, să se pună capăt discriminării la locul de muncă. În plus s-au cerut dreptul de vot și dreptul de a ocupa o funcție publică.
Cu prilejul Anului Internațional al Femeii, în 1975, Organizația Națiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua internațională a femeii la 8 martie. Cu acest prilej a fost adoptat Planul de Acțiune Mondial pentru promovarea femeii. Pentru implementarea obiectivelor planului de acțiune, Adunarea Generală a ONU a proclamat pe perioada 1976-1985 Deceniul Națiunilor Unite pentru Femei: Egalitate, Dezvoltare și Pace.
Punctul de plecare pentru o strategie pe termen lung privind drepturile femeii îl constituie Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune, o foaie de parcurs istoric, semnată de 189 de state, în cadrul Conferinței mondiale a ONU privind femeile, organizată la Beijing în septembrie 1995.
În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie - Ziua femeii și 19 noiembrie - Ziua bărbatului, cele două zile, Ziua femeii și Ziua bărbatului, urmând să fie sărbătorite anual în zilele de 8 martie, respectiv, 19 noiembrie.
Potrivit documentului, autoritățile administrației publice locale pot organiza manifestări și acțiuni publice dedicate sărbătoririi acestor zile. De asemenea, Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate promovării drepturilor femeii sau, după caz, drepturilor bărbatului. (Agerpres)
Îngrijorător! Anul trecut, peste 100.000 de cazuri de violență domestică. Este vorba doar de situațiile raportate, dar câte or mai fi?
Polițiștii au intervenit, anul trecut, la 108.831 de cazuri de violență domestică, dintre care 51.690 în mediul urban și 57.141 în mediul rural, anunță IGPR.
Potrivit unui comunicat remis sâmbătă de Poliția Română, în 94.710 de situații, polițiștii au intervenit ca urmare a sesizărilor prin numărul de urgență 112.
Numărul faptelor care constituie fapte penale din sfera violenței domestice a fost de 57.851 de infrac-țiuni, în creștere cu 4,8% față de anul 2022. Cele mai multe fapte, 35.897, au fost de loviri sau alte violențe.
În anul 2023, au fost emise de către instanțele judecătorești 11.887 de ordine de protecție, 5.386 din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecție provizorii.
Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 4.279 de infracțiuni.
În această perioadă, au fost emise de polițiști 13.231 de ordine de protecție provizorii (cu 259 mai multe față de anul 2022, respectiv cu 2%), 5.386 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție, reprezentând aproximativ 41%.
În ceea ce privește nerespectarea ordinului de protecție provizoriu, au fost sesizate 864 de infracțiuni.
În anul 2023, la nivelul Poliției Capitalei și al inspectoratelor de poliție județene Iași, Mureș și Vrancea, unități care au intrat în etapa I a proiectului pilot pentru implementarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), au fost emise 3.656 de instrumente de protecție pentru victimele violenței domestice, dintre care 2.411 ordine de protecție provizorii și 1.245 de ordine de protecție (emise de instanțele judecătorești).
În 468 de situații, victima a fost de acord și a fost pusă în aplicare măsura “obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, reprezentând 12,8% din totalul ordinelor de protecție provizorii și ordinelor de protecție emise.
În ceea ce privește infracțiunile constatate, au fost înregistrate în total 401 infracțiuni, dintre care 17 de distrugere, 307 pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a ordinului de protecție și 77 pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a ordinului de protecție provizoriu.
În cadrul dosarelor penale întocmite, pentru 27 dintre persoanele care au săvârșit aceste infracțiuni, au fost dispuse măsuri preventive: 18 rețineri, 4 arestări preventive și 5 plasări sub control judiciar.
De asemenea, polițiștii au intervenit în 1.789 de situații, ca urmare a alertelor generate de SIME.
Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a respectării măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare, spun polițiștii.
Monitorizarea se realizează automat, fără intervenție umană, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de polițiștii care pun în aplicare măsura.
După introducerea în sistem a semnalării, polițistul nu va avea acces la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic.
Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei și transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenție, către dispeceratul SIME și 112 și astfel către cel mai apropiat echipaj din rândul forțelor de ordine, pentru intervenție, explică polițiștii.
Începând cu 1 ianuarie 2024, 20 de județe au intrat în etapa a doua de implementare a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică.
Astfel, sistemul a fost operaționalizat în Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea. (Agerpres)
