Există o “enigmă” celebră de care românii au cunoștință.
Este romanul “Enigma Otiliei” a marelui scriitor și critic literar, George Călinescu.
Iată însă că românii au aflat că mai este o “enigmă”, poate nu tot atât de celebră, dar totuși enigmă, cea a domnului ministru al finanțelor, Marcel Boloș.
Domnul ministru Marcel Boloș consideră că este “o enigmă pe care cu greu o putem explica, de ce alimentele de bază sunt mai scumpe în România decât în țările din Vest”.
Dacă ne uităm pe cifrele oficiale comparative, lucrurile arată un cu totul alt tablou. Nu mâncarea sau băuturile sau mobila e mai scumpă în România, ci salariile sunt mult mai mici.
Deci, enigma domnului ministru este rezolvată prin faptul că nu prețurile, ci veniturile sunt problema României. Cu alte cuvinte, dacă domnul ministru ar fi pus corect întrebarea, enigma nu ar mai fi existat deoarece nu despre prețuri este vorba, ci despre puterea de cumpărare. Ceea ce ar trebui să intereseze în acest moment pe guvernanții noștri este tocmai problema puterii de cumpărare deoarece doar acest indicator prezintă corect starea actuală a populației.
Enigma domnului ministru s-ar fi rezolvat și dacă domnia sa ar fi tratat problema inflației într-o manieră diferențiată, înțelegând că rata inflației calculată și publicată oficial de către INS este o medie ce nu interesează necesitățile de hrană și de îngrijire medicală ale populație deoarece la aceste produse de interes vital rata inflației este de cel puțin trei ori mai mare decât cea publicată oficial.
Graficul de mai sus (sursa: “Curs de Guvernare”) demonstrează creșterea importantă a prețurilor la alimentele de bază, fapt care nu ar trebui “ascuns” în rata medie a inflației, cu care guvernul se laudă că a scăzut de la cca. 7% la cca. 6%, fiind totuși la cel mai înalt nivel din UE. Inflația ultimului deceniu a fost mult mai mare în România decât cea de la nivelul Uniunii Europene: 41,6%, față de 26,4%.
Sursa: “Curs de Guvernare”
Din punctul de vedere al modului de comunicare între guvern și populație, cea mai vizibilă intenție de manipulare este tocmai această încercare de a substitui puterea de cumpărare cu inflație în sensul în care scăderea inflației ar reprezenta un succes pe calea ridicării nivelului de trai al populației.
La ședința de guvern din 11/04/2024, domnul prim-ministru a declarat că: “Cea mai importantă veste este scăderea inflației în luna martie la 6,6% de la 7,2%, cât era în februarie. Asta arată că prelungirea plafonării la energie și gaze, precum și plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază au fost deciziile corecte. Și, în continuare, vom lua măsurile necesare, astfel încât inflația să continue pe acest trend descendent, așa cum am promis, fiind una dintre cele mai bune soluții pentru creșterea nivelului de trai”.
Realitatea este însă diferită, este o diferență vizibilă între ceea ce se declară statistic și prețurile de la raft.
Dintre alimente, pe parcursul a 10 ani, cartofii mai mult și-au dublat prețul, scumpindu-se cu 128%. Și pâinea s-a scumpit peste medie (+69%), ouăle cu 78%, iar carnea s-a scumpit cu 50%.
Deși au crescut foarte mult subvențiile acordate fermierilor - programul “Tomata”, de exemplu, legumele s-au scumpit cu 84,4%.
Cel mai mult s-au scumpit, în perioada 2014-2023, energia electrică, gazele, încălzirea centralizată și alți combustibili +81,7%, urmate de dotarea și întreținerea locuinței +67%.
Medicamentele comercializate pe piața din România s-au scumpit considerabil. De la 1 august 2023 a intrat în vigoare corecția prețurilor din Catalogului național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România. În urma corecției, Canamed include peste 6.200 de medicamente, iar în cele mai multe cazuri, prețurile medicamentelor au crescut, mai ales în cazul produselor ieftine, pentru care s-a aprobat o indexare suplimentară de cel mult 14%. Datele oficiale arată că prețurile medicamentelor au crescut cu peste 20%, procent neatins de decenii.
Ni se spune de la cel mai înalt nivel că avem o extraordinară creștere a PIB-ului.
Cum și cu cât trăim mai bine prin această creștere a PIB-ului pe cap e locuitor?
Greu de spus în condițiile în care deficitele structurale ale economiei diminuează până la anulare această creștere. Atâta timp cât importăm cca. 70% din ce consumăm - bunuri alimentare și bunuri de capital - deficitul comercial ne va diminua orice încercare de distribuire a creșterii în interesul propriei economii și propriilor cetățeni. Atâta timp cât vom rostogoli datoria statului la sume colosale prin deficitul contului curent, nu avem cum să ne așteptăm la beneficiile creșterii PIB-ului pe plan intern. El se va “evapora” prin plata dobânzilor la creditele luate de către guvern.
România are nevoie de o reformă a structurii economice care să-i permită transferul beneficiilor creșterii economice asupra populației și a mediului de afaceri. Fără reformare, creșterea economică rămâne doar o cifră statistică.
Domnul ministru al finanțelor are o enigmă?
Păcat pentru domnia sa, dar și pentru țară.
Ministrul, oricare ar fi el, nu are voie să aibă enigme, trebuie să aibă certitudini și claritate în analiză pentru a găsi cele mai bune și eficiente soluții la “enigmele guvernării.”
Prof. univ. dr. MIRCEA COȘEA
