Joi, 3 martie, în prezenţa unui public numeros şi select, Sala Grigorescu a Hotelului Continental din Târgu-Mureş a găzduit un dublu eveniment cultural - artistic şi publicistic - care a cuprins vernisajul expoziţiei „Biserici din Transilvania", a graficianului Horea Remus Epure, şi lansarea celui de al doilea volum al lucrării colonelului (r) Gheorghe Bănescu, Demers pentru adevăr - Din culisele serviciilor secrete româneşti, Dosarul Comoara din Deal, Sighişoara -1969.
Autorul, licenţiat în Drept, fost ofiţer al structurilor informative din cadrul Biroului de Securitate din Sighişoara, expert criminalist şi grafolog, reconstituie traseul investigaţiilor întreprinse, în anul 1969, la Biserica Evanghelică din Cetatea medievală sighişoreană, în urma cărora a reuşit să zădărnicească sustragerea şi scoaterea din ţară a unor documente emise şi semnate de Mihai Viteazul în anii 1599-1600, acte o valoare inestimabilă pentru istoria noastră naţională. Acţiunea codificată „Comoara din Deal", precizează autorul, s-a desfăşurat în contextul în care, în epocă, activitatea informativ-operativă desfăşurată de ofiţerii Biroului de Securitate al municipiului Sighişoara avea ca preocupare majoră „identificarea operelor de artă, a manuscriselor şi documentelor istorice de atestare documentară şi existenţială a României, în scopul asigurării, conservării şi prevenirii sustragerii şi degradării acestora".
„Cartea - afirma dr. Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură - este una singulară în spaţiul mureşean pentru că se referă la un domeniu în care unii preferă să tacă, alţii să demonizeze, iar alţii nu ştiu ce să facă. Colonelul Bănescu rupe tăcerea, dezvăluind, atât cât se poate, aspecte din activitatea serviciilor secrete înainte de 1989, scoţând în evidenţă răspunderea pe care au avut-o şi modul în care ele şi-au făcut datoria faţă de valorile naţionale. Mesajul este unul de strictă actualitate, constituind un semnal de alarmă, pentru a veghea la patrimoniul cultural pe care îl avem, atâta timp cât îl mai avem".
Semnatar al prefeţei volumului, publicistul Lazăr Lădariu, preşedintele ASTREI mureşene, remarca, printre altele, modul în care autorul demontează, documentat şi cu solide argumente, „aberaţiile, scăpările şi dezinformările vehiculate în lucrarea Carte Comoară-Sighişoara, apărută în peisajul publicistic local, cu un conţinut vădit ofensator la istoria noastră multimilenară, carte tipărită, bineînţeles, în Ungaria, şi ai cărei autori recurg la omiterea voită a redării adevărului istoric şi la mistificări, negând până şi existenţa românilor în Sighişoara".
„O lucrare scrisă într-o manieră atractivă, deosebit de elocventă pentru activitatea generală de păstrare a patrimoniului naţional, proiectată pe fundalul istoriei burgului Sighişoara, cu trimiteri la prezenţa şi politica lui Mihai Viteazul în zonă, dovedind cât de important este documentul pentru istorici", remarca, din unghiul de vedere al cercetătorului, prof. univ. dr. Vasile Dobrescu, iar publicistul Răzvan Ducan nota că „autorul demonstrează frumoase cunoştinţe de istorie naţională, capacitate de analiză şi sinteză inclusiv a materialului scris, o bună mânuire a cuvintelor, dar şi tenacitatea în a scrie, demonstra şi argumenta spusele şi crezul domniei sale".
În context, problema adevărului despre fosta Securitate a fost abordată de col. (r) Marin Luca, în opinia căruia „atâta timp cât Securitatea a existat, ea şi-a făcut datoria şi şi-a făcut-o bine, fapt recunoscut inclusiv de specialişti străini. A pătruns în zone ostile siguranţei naţionale, inclusiv în oficiul de spionaj Europa Liberă, care a fost sprijinit de CIA şi care a lucrat nu împotriva comunismului, ci împotriva României. Or, actualul CNSAS ridică ura şi discriminarea faţă de fostele cadre ale Securităţii la rang de politică de stat, fiind pe bună dreptate numit Inchiziţia secolului XXI".
În ce priveşte controversatul rol al fostei Securităţi în evenimentele din decembrie 1989, col. (r) Gheorghe Mărieş afirma, la rândul său: „Am fost educaţi să ne apărăm poporul, nu să tragem în el. Azi, suntem conduşi de un guvern de mercenari, nu de tehnocraţi, şi asistăm la un atentat la identitatea noastră naţională. Se doreşte instaurarea statului independent Transilvania, astfel încât să nu poată fi marcat un secol de la Marea Unire".
Venit de la Satu Mare, publicistul Teodor Curpaş, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a avut cuvinte de laudă pentru activitatea publicistică, marcată de spirit civic şi patriotic, a preşedintelui ASTREI mureşene, fostul său coleg de facultate, Lazăr Lădariu, şi a caracterizat manifestarea de joi drept „o seară memorabilă, o lecţie pentru parlamentari şi pentru toţi cei care conduc această ţară, dar nu au nimic în comun cu ea şi habar nu au de problemele ei".
În cadrul evenimentului, s-a dat citire mesajului adresat col. Gheorghe Bănescu de către generalul Iulian Vlad şi celui semnat de prof. dr. Ioan Ranca, fost director al Direcţiei Regionale a Arhivelor Statului - Mureş, timp de 40 de ani.
Autorul a mulţumit celor care l-au sprijinit şi l-au încurajat în munca depusă - colonelului Paul Sălcudean, dr. Liviu Boar - actualul director al Arhivelor Naţionale Mureş, regretatului acad. Gheorghe Buzatu, scriitorului dr. Valentin Marica şi istoricului prof. univ. dr. Vasile Dobrescu.
În semn de recunoştinţă pentru activitatea depusă pe tărâmul păstrării şi promovării valorilor culturale, Mircea Dorin Istrate, preşedintele filialei mureşene a Ligii Scriitorilor Români, a acordat diplome, din partea Ligii, graficianului Horea Remus Epure, precum şi domnilor: prof. dr. Ioan Ranca, dr. Liviu Boar şi prof. univ. dr. Vasile Dobrescu.
În finalul manifestării, Mircea Dorin Istrate a mai dezvăluit că autorul, membru fondator al Ligii Scriitorilor Români, are în pregătire încă cel puţin patru volume, unul dintre ele, „Surpriză şi ghinion" avându-l ca… personaj central pe Tom Lantos.
