Pentru prima oară, un președinte al Ungariei vizitează comunitatea ceangăilor
Vineri, 18 mai, președintele Ungariei, János Áder a făcut o vizită în localitatea Lespezi din județul Bacău, noul loc în care a fost implementat programul educațional maghiar pentru Moldova și unde, președintele a fost întâmpinat cu un program de obiceiuri, cântece, dansuri și povești ale ceangăilor.
László Pogár, președintele Asociației Maghiarilor Ceangăi din Moldova (AMCM), care l-a salutat pe șeful statului, a declarat că ceangăii din Moldova așteaptă de 400 de ani ca un rege sau un șef de stat din Ungaria să facă o vizită comunității lor. Acest lucru s-a întâmplat acum pentru prima dată. Potrivit liderului comunității, această vizită contribuie la supraviețuirea comunității ceangăilor al căror număr a scăzut drastic.
Attila Márton, coordonatorul programului educațional maghiar pentru Moldova, l-a salutat pe șeful statului și pe soția sa, în numele a 300 de cetățeni maghiari din Lespezi, iar la întâmpinare le-au legat la gât câte un batic tradițional care este oferit de obicei oaspeților de onoare la nunțile ceangăilor.
János Áder a spus în discursul său că se află în politică de 28 de ani, dar până acum încă nu a primit un compliment așa de mare. El a mai adăugat că nu cunoaște să fie vreun loc în care el să fi fost primul după 400 de ani. Președintele a citit un text al etnografului Zoltán Kallós care pe vremuri a fost învățător în Lespezi: „Pe măsură ce multe popoare au dispărut din Bazinul Carpatic, noi, printr-o minune, am reușit să rămânem maghiari. Această cultură ne-a păstrat de mii de ani. Toți avem datoria de a transmite tradițiile strămoșilor noștri și generației următoare. Această muncă se poate face numai cu credință, devotament și abnegație. Vom fi maghiari până când vom cânta în limba maghiară și vom dansa în limba maghiară."
Botond Burus-Siklódi, președintele Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România (UCDMR), a declarat că programul guvernului ungar privind dezvoltarea grădinițelor din Bazinul Carpatic a ajuns și în Moldova. În prima fază vor fi construite grădinițe în Lespezi, Pustiana și Arini, după care se pregătesc și alte trei localități pentru construirea unor grădinițe.
După cum s-a enunțat și pe scenă, numărul romano-catolicilor din Moldova care vorbesc un dialect al limbii maghiare este estimat la 30-40 de mii.
În cadrul programului educațional maghiar pentru Moldova, în 28 de localități moldovenești, în jur de 2.100 de copii studiază în școală sau după-amiază, limba și literatura maghiară. (hirado.hu)
Kelemen Hunor: Conceptul de autonomie stârnește și astăzi puternice sentimente de respingere în rândul societății românești
În cadrul unui interviu acordat, luni, postului de televiziune ETV, președintele UDMR, Kelemen Hunor a afirmat că, în opinia sa, maghiarii din România nu au reușit nici în cei 28 de ani de la Revoluție, să înlăture prejudecățile românești privind autonomia.
Referindu-se la un studiu comandat de UDMR la finele anului trecut, Kelemen a spus că, din 1990 încoace s-a reușit, în mare parte, demontarea aversiunilor pe care societatea românească le exprima față de școlile maghiare sau inscripțiile bilingve, însă în ceea ce privește dezideratul autonomiei, nu s-a schimbat nimic. Conceptul autonomiei stârnește și astăzi sentimente puternice de respingere în rândul societății românești.
În opinia lui Kelemen, dezbaterea parlamentară pe marginea proiectului de lege al autonomiei Ținutului Secuiesc, al cărui inițiator a fost deputatul József Kulcsár-Terza, a adus ca noutate doar faptul că o parte a politicienilor români s-a străduit să trateze inițiativa cu reținere. Kelemen a adăugat că parlamentarii nu își doresc nici acum să poarte un dialog sincer pe această temă.
Liderul Uniunii a remarcat și că proiectul de lege privind autonomia culturală se află de ani de zile în Parlament, dar intrarea sa pe ordinea de zi este întârziată chiar de către UDMR, care dorește să evite o respingere și a acestui proiect.
„Practic vedem că după 28 de ani, orice am încercat, pur și simplu nu am reușit să îndepărtăm prejudecățile. (…) Cea mai mare parte a societății românești se poziționează, în continuare, față de autonomie, ca față de ceva ce periclitează România, pune în pericol integritatea teritorială a României. Dacă nu vom reuși să depășim această barieră, putem depune săptămânal un proiect de lege privind autonomia, pentru că va fi respins de fiecare dată. Întrebarea este cum putem depăși acest impas. Nu avem o rețetă bună. (…) Am încercat în diferite moduri, însă, din păcate, nu am găsit soluția și nu e sigur că este doar din vina noastră", a formulat Hunor Kelemen.
Președintele UDMR a adăugat că facțiunea UDMR a sprijinit proiectul de lege elaborat de Consiliul Național Secuiesc (CNS), cu toate că Uniunea are propriul proiect, ce diferă de cel al CNS.
Prin această susținere, UDMR a dorit să transmită societății românești și clasei politice românești, că susține principiul autonomiei, chiar dacă la nivelul nuanțelor opinia Uniunii diferă de cea a CNS.
În ceea ce privește proiectul de lege ce definește terorismul, dezbătut recent în Parlamentul României, Hunor Kelemen a spus că i se pare o mare problemă că de 100 de ani România vede maghiarii ca pe un factor de risc și nu a reușit să se dezobișnuiască de neîncrederea cu care îi tratează. Kelemen crede că legea, în forma sa modificată, poate fi interpretată greșit și lasă loc neînțelegerilor și abuzurilor, dar în afară de UDMR niciun alt grup parlamentar nu a avut o problemă cu asta. (hirado.hu)
Serviciul de asistență juridică „Mikó Imre" din cadrul UDMR: În 2017, antimaghiarismul a devenit mai puternic în România
Potrivit raportului Serviciului de Asistență Juridică în Domeniul Minorităților „Mikó Imre" din cadrul UDMR, în 2017, anti-maghiarismul a devenit mai puternic în România, în aproape toate domeniile vieții. Raportul a fost prezentat de coordonatorul serviciului de asistență juridică, deputatul UDMR Erika Benkõ, în cadrul unei conferințe de presă organizate săptămâna trecută la Sfântu Gheorghe.
Conform comunicatului remis după eveniment, discursul anti-maghiar s-a intensificat pe rețelele de socializare, în mass-media tradițională, în domeniul sportiv, precum și în politică. Nu este un lucru neobișnuit pentru România ca politicienii să încerce să își facă capital politic prin incitarea spiritelor împotriva comunității maghiare.
„Sistemul de instituții maghiare este atacat, în special rețeaua de școli maghiare, drepturile lingvistice ale elevilor sunt încălcate, folosirea limbii maghiare în domeniul sanitar este posibilă doar accidental, în funcție de persoană, nu există informații medicale scrise în limba maghiară, situația inscripțiilor maghiare nu este pe deplin rezolvată, respectiv nu este asigurată folosirea limbii maghiare în sistemul judiciar", a explicat Erika Benkõ. Aceasta a mai adăugat că dreptul la interpret este asigurat numai în procesele penale, în cazul proceselor civile, persoanele în cauză trebuie să acopere costurile cu traducerea.
Serviciul „Mikó Imre" constată că situația simbolurilor maghiare rămâne, în continuare, nerezolvată, nu este permisă folosirea steagului secuiesc, steagurile unora dintre județe, utilizarea steagului Transilvaniei fiind de asemenea contestată de către autorități.
„România nu reprezintă o țară-model în ceea ce privește drepturile minorităților; mai mult decât atât, se poate observa un regres în domeniul drepturilor comunităților etnice", a accentuat deputatul UDMR. În raportul său, Serviciului de Asistență Juridică în Domeniul Minorităților „Mikó Imre" a rezumat problemele, dar totodată a făcut și propuneri pentru rezolvarea acestora.
„Consider că niciun caz de discriminare, care afectează maghiarii, nu trebuie lăsat fără răspuns. Trebuie să facem clar faptul că vom răspunde, cu toate mijloacele de care dispunem, tuturor atacurilor asupra comunității noastre", a declarat Erika Benkõ. Politicianul maghiar a explicat că s-au adresat, pentru diversele probleme observate, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Consiliului Național al Audiovizualului, Federației Române de Fotbal, procuraturii și instanțelor. De asemenea, se acordă o atenție deosebită informării opiniei publice internaționale. Raportul pe 2017 va fi transmis ambasadelor de la București cu o importanță semnificativă la nivel internațional. (hirado.hu)
Înalt oficial de la Budapesta: Cei care creează stabilimente pentru a păstra identitatea națională în Transilvania pot conta pe sprijinul Ungariei!
Luni, 21 mai 2018, un centru comunitar renovat cu sprijinul guvernului maghiar a fost inaugurat în apropinerea bisericii din Ghimeș-Făget, o comună aflată la limita estică a Ținutului Secuiesc. Guvernul ungar a sprijinit cu 50 de milioane de forinți (aproximativ 750.000 de lei) renovarea completă și transformarea în centru comunitar a clădirii bisericești construite în anii 1920, ajunsă deja în stadiu de ruină. József Tamás, viceepiscopul Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia a binecuvântat clădirea cu ocazia inaugurării. În decursul festivităților, și Miklós Soltész, secretar de stat responsabil pentru relațiile cu societatea civilă, cultele și minoritățile în Ministerului Resurselor Umane din cadrul guvernului ungar a ținut un discurs.
Secretarul de stat le-a mulțumit ceangăilor din Zona Ghimeșului (Valea Trotușului) pentru fidelitatea față de patrie și națiune, față de limba și cultura maghiară, precum și față de tradițiile pe care le păstrează. El a adăugat că guvernul maghiar a încercat să-și exprime recunoștința pentru această fidelitate, oferind sprijin financiar pentru renovare. Miklós Soltész a remarcat că ceangăi din Zona Ghimeșului vor avea sarcina de a umple centrul comunitar și de a făuri o comunitate. Dacă vor reuși acest lucru, va merita să vină vizitatori, și în continuare, din Ungaria și din toate colțurile lumii în Valea Trotușului. Secretarul de stat a afirmat: cei ce creează stabilimente care încheagă comunități și păstrează identitatea națională în Transilvania pot conta pe sprijinul Ungariei.
József Salamon, preotul paroh din Ghimeș-Făget a reamintit că această clădire a funcționat ca „biserică provizorie", până ce, între anii 1974 și 1976, a fost construită lângă ea biserica parohială centrală a comunei. Anterior, nu au existat biserici în Ghimeș-Făget, decât departe de centrul localității, în văile strâmte ale afluenților râului Trotuș.
Comuna Ghimeș-Făget, cu populație majoritar maghiară, este una dintre cele mai estice localități ale Transilvaniei. Gara din comună a fost stația de frontieră maghiară de odinioară, situată pe calea ferată ce lega Ungaria de Moldova. În anul 1968, cu ocazia reorganizării administrativ-teritoriale a României, comuna a fost alipită județului Bacău și separată de localitățile Lunca de Jos și Lunca de Sus împreună cu care formează zona etnoculturală Ghimeș. (hirado.hu)
