În poveștile populare, Blajinii sunt blânzi, înțelepți și fericiți, nu cunosc războiul, răul, ura ori minciuna. Paștile lor cade întotdeauna în ziua de luni din a doua săptămână după Paști. Acestei sărbători stranii, despre care circulă nenumărate povești, i se mai spune Paștile Rohmanilor.
Chiar dacă s-a încheiat Săptămâna Luminată și Porțile Raiului s-au închis, cerurile vor rămâne deschise până la Rusalii, făcând posibilă comunicarea dintre cele două lumi.
Se spune că în acea zi de luni, sufletele morților se întorc acasă, pentru a se ospăta, iar dacă cineva uită să le împartă de pomană, vin noaptea să ceară de mâncare. E ziua Blajinilor și trebuie respectată așa cum se cuvine.
Blajinii sunt entități mito-folclorice despre care se povestește că trăiesc pe Tărâmul Celălalt, în Ostroavele Albe ale Apei Sâmbetei, râu mitic aflat la hotarul dintre cele două lumi. Li se mai spune ragmani, rohmani sau rugmani, și se crede că s-au întrupat din sufletele curate ale copiilor morți nebote-zați sau că ar fi descendenți ai oamenilor primordiali, prezenți la Facerea lumii.
Singurul moment din an când oamenii pot comunica cu ei este cel pascal. Atunci, fetele “mari” și femeile “iertate” aruncă în râuri coji de ouă vopsite, pentru ca, o săptămână mai târziu, să primească și ei vestea Învierii.
Dacă lipești urechea de pământ, îi poți auzi cum se bucură de sărbătoare. Se spune că de Paștile lor se căsătoresc și, pentru a-și duce neamul, rămân împreună cu nevestele între 6 și 30 de zile, trăind apoi numai în post și rugăciune.
Sărbătoarea Blajinilor a fost consemnată în aproape toate țările din sud-estul Europei, unii etnologi derivând denumirea de “rohmani” din cea a “brahmanilor” indieni și susținând originea indo-europeană a acesteia.
Sursa foto: Muzeul de Etnografie Brașov
IULIA GORNEANU
