În timp ce “criza” este definită ca o perioadă temporară de riscuri, pierderi și daune grave, termenul “permacriză” (“permacrisis”) se referă la o perioadă lungă și permanentă de crize diverse, ca urmare a unor factori care se acumulează sau se succed în timp. (gizapedia.org/permacrisis-definition-concept-history)
Termenul a fost “inventat” chiar anul acesta, când, după criza provocată de pandemia de COVID-19, invazia Ucrainei de către Rusia a provocat o recidivă a crizei economice și sociale cauzate de creșterea notabilă a prețurilor la petrol, gaze și alte produse. Dar, ceea ce reflectă cu adevărat permacriza, sau mai degrabă originea conceptului, este pesimismul care predomină în societatea globală, sentimentul că nu există ieșire și că suntem aproape de prăbușirea civilizației noastre. Un termen similar, “criză generalizată”, a fost folosit de Hannah Arendt în cartea sa Criza culturii, subliniind faptul că orice criză care apare într-un anumit loc arată că se poate întâmpla oriunde. Semnul distinctiv al permacrizei este că, din cauza globalizării și a interdependenței, crizele provoacă un efect de domino care le accentuează durata și caracterul perturbator.
O recentă declarație a dr. Henri P. Kluge, Director Regional OMS pentru Europa, detaliază conceptul, atrăgând atenția asupra riscurilor și pericolelor pe termen lung pe care le implică.
“De peste un secol, Europa se confruntă cu crize multiple, importante. Dar în ultimii ani, frecvența acestora a crescut - inclusiv a celor legate de schimbările climatice și de bolile infecțioase emergente, cu răspândire din ce în ce mai rapidă în întreaga lume. (O boală infecțioasă emergentă este o boală cauzată de un agent infecțios de origine bacteriană, virală, parazitară etc., sau suspectată a fi astfel, în mod neașteptat, care afectează oamenii sau animalele sau ambele. (ro.frwiki.wiki/wiki/Maladie-infectieuse - n.n.)
Pandemia COVID-19 în curs, cu - până în prezent - , aproximativ 250 de milioane de cazuri confirmate și cu peste 2 milioane de decese înregistrate în Europa și Asia Centrală, este o altă criză care a plasat sănătatea în prim-planul agendei politice și de dezvoltare, dar ale cărei lecții multe țări nu au învățat, încă, pe deplin.
Apoi, avem actuala urgență de sănătate publică - variola maimuței - de interes internațional, precum și recenta reapariție a poliomielitei.
Și, nu în ultimul rând, un război devastator în Ucraina, care, din păcate, nu arată niciun semnal de detensionare și este agravat de atacuri îngrozitoare asupra unităților de sănătate și a furnizorilor - declanșând și o criză de sănătate mintală de proporții imense”.
Toate acestea - remarcă dr. Kluge - sunt exemple evidente care contribuie la ceea ce Forumul European de Sănătate Gastein a numit “permacriză”.
“Dar aș dori să extind definiția permacrizei dincolo de schimbările climatice, bolile infecțioase și războiul”, continuă oficialul OMS: “Există și alte crize de lungă durată, relativ tăcute - adesea trec neobservate - care compromit sănătatea a milioane de oameni și împovărează sistemele noastre de sănătate în întreaga regiune. Mă refer aici la bolile netransmisibile - inclusiv cancerul, bolile de inimă, bolile legate de alcool și tutun și epidemia de obezitate. Fără îndoială, COVID-19 este cea mai vizibilă pandemie din viața noastră, dar nu este cea mai mortală. Această constatare se referă la pandemia bolilor cardiovasculare. În timpul COVID-19, de 5 ori mai mulți oameni au murit la o vârstă medie mai tânără din cauza atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale decât din cauza COVID-19, în perioada sa cea mai gravă.
Cei 3 factori principali - care pot fi preveniți - ai accidentelor vasculare cerebrale și atacurilor de cord sunt consumul de tutun, hipertensiunea arterială și poluarea aerului.
Singurul lucru care ucide mai mulți oameni în regiunea noastră decât tutunul este hipertensiunea arterială: 2,4 milioane de oameni pe an, sau 1 din 4 decese în regiunea noastră.
Desigur, știm că hipertensiunea arterială este, de asemenea, legată de obezitate. Unul din patru copii din școala primară din regiunea noastră trăiește cu supraponderabilitate sau obezitate.
Evident, hipertensiunea este legată și de consumul de alcool. Regiunea noastră găzduiește cei mai mari băutori din lume. Unul din trei decese în rândul tinerilor este legat de alcool.
Al treilea mare factor al accidentelor vasculare cerebrale și al atacurilor de cord este poluarea aerului. Numai în regiunea noastră, poluarea atmosferică ucide 550.000 de oameni pe an - jumătate din cauza bolilor cardiovasculare”.
Pe de altă parte - subliniază Kluge -, cu toate că (și) în Europa de Est există regiuni în care infecțiile cu HIV/SIDA sunt încă în creștere, este “foarte confortabil”, din punct de vedere politic, ca ele să nu mai figureze pe ordinea de zi: “Pentru că este nevoie de eforturi mai mari pentru a ajunge la populațiile cheie, care includ bărbații care fac sex cu bărbați, persoanele transgender, persoanele care își injectează droguri, lucrătorii sexuali și partenerii sexuali ai persoanelor din acele grupuri. Avem nevoie urgentă de un angajament politic puternic și de finanțare pentru a consolida serviciile HIV. Știm că în multe țări, până la 50% din serviciile de testare HIV au fost închise în timpul pandemiei de COVID-19”.
În concluzie, da, suntem într-o permacriză care se întinde cu mult dincolo de pandemie, schimbări climatice și război. Aceasta este noua noastră normalitate. Iar noua noastră normalitate necesită un răspuns pe două direcții: “Pe de o parte, trebuie să ne pregătim pentru urgențe de sănătate, cum ar fi pandemiile, crizele și conflictele legate de climă. Pe de altă parte, trebuie să ne consolidăm urgent sistemele de sănătate actuale și serviciile esențiale pentru a aborda permacriza bolilor netransmisibile și HIV. Unul nu poate fi sacrificat pentru celălalt. Este nevoie de investiții în forța de muncă din domeniul medical și al sănătății mintale”.
Provocările sunt descurajante. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne predăm - conchide dr. Kluge. (sursa - OMS, foto 40nowwhat.co)
ILEANA SANDU
