Programul de guvernare al PSD pentru perioada 2017 - 2020 (II)

Creşterea veniturilor pentru familiile cu copii

Familiile care au venituri sub 5.000 de lei lunar, vor primi, începând cu 1 ianuarie 2018, 1.600 de lei pe an pentru fiecare copil, iar familiile cu venituri lunare cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei vor primi 1.200 de lei pe an pentru fiecare copil. Sumele se vor acorda în primul trimestru al anului următor obţinerii şi declarării veniturilor, iar în cazul şcolarilor plata acestor sume va fi condiţionată de un număr maxim de 10% absenţe nemotivate.

De la 1 ianuarie 2018, pentru familiile cu venituri sub 1.250 de lei pe lună statul va plăti, pentru fiecare persoană adultă din familie, CASS-ul. De asemenea, statul va plăti şi CASS-ul pentru soţul salariatului aflat în întreţinere. Această măsură se referă la familiile care au un venit lunar între 1.250 şi 5.000 de lei.

Tot de la 1 ianuarie 2018 PSD îşi propune ca pentru familiile cu venituri sub 5.000 de lei pe lună statul să achite 75% din cheltuielile cu chiria şi utilităţile, dar nu mai mult de 900 de lei pe lună şi doar pentru cei care îşi găsesc un loc de muncă la mai mult de 50 de km distanţă faţă de domiciliu.

Tinerii până la 26 de ani care urmează o şcoală profesională sunt studenţi sau angajaţi pot beneficia de un credit de 40.000 de lei pentru cursuri, chirii sau avans pentru casă. Pentru aceste credite dobânda va fi subvenţionată de stat, care va garanta şi 80% din valoarea creditului.

PSD propune un program sustenabil bazat pe calculul impactului bugetar

Vă prezentăm impactul bugetar pozitiv al măsurilor de mai sus. De fapt, este o recapitulare a ceea ce am spus până acum. Fondurile europene atrase (cu excepţia plăţilor directe în agricultură, respectiv cu excepţia subvenţiilor), prin efectele de multiplicare, produc în plus venituri la buget care înseamnă 0,8% din PIB. Din Fondul Suveran de Investiţii, veniturile în plus reprezintă 0,6% din PIB, din investiţii 1,3%, din creşterea veniturilor 2,7%, creşterea gradului de colectare 0,3%, venituri suplimentare din impozit pe profit 0,3%. În total 6% din PIB. Aceasta se adaugă la ceea ce a prezentat ca estimare Comisia Naţională de Prognoză, care nu ia în calcul nimic altceva decât legislaţia existentă astăzi - este o estimare făcută de Comisia Naţională de Prognoză care, oricum, prevede o creştere a veniturilor la buget în anii următori de 3,7% din PIB, la care aplicăm creşterea generată de măsurile noastre. În total 9,7% din PIB creştere a veniturilor la bugetul de stat, respectiv 98,4 miliarde de lei.

Ceea ce prezentăm aici este calculat cu mare atenţie

Primele trei măsuri prezentate reprezintă creşterea veniturilor la buget, creşterea economică generată de investiţii şi creşterea veniturilor populaţiei. Pentru prima dată noi venim cu un program care urmăreşte ca ponderile în creşterea economică a investiţiilor şi a consumului să fie egale. Astăzi suntem în situaţia în care consumul are o pondere de 80% în creşterea economică şi 20% o au investiţiile. Nu spunem dacă este bine sau rău, aici este o întreagă discuţie. Dar o creştere economică sănătoasă, durabilă, sustenabilă este o creştere economică în care ponderea investiţiilor este relativ egală cu ponderea consumului.

Acum vorbim de impactul bugetar pe care îl au măsurile pe care le-am prezentat mai devreme: eliminarea taxelor nefiscale, de care v-am vorbit la început (0,1% din PIB), le-am pus cu minus, ca să se înţeleagă mai bine; măsurile pentru salariaţi şi angajatori (3,5% din PIB); pentru pensionari (3,2% din PIB); pentru cei cu activităţi independente (0,2% din PIB); măsuri pentru sprijinul familiei (0,5% din PIB); alte măsuri pentru persoane fizice (0,2% din PIB); măsuri pentru firme (0,1% din PIB); reducerea TVA şi nivelul accizelor (1% din PIB). În total, cheltuieli de 8,8%, respectiv 89,2 miliarde de lei. Apoi am prezentat cei 98 de miliarde de lei venituri generate în plus de măsurile noastre, respectiv o creştere a veniturilor care înseamnă 9,7% din PIB. Se vede diferenţa, creşterea generată de noi este mai mare decât impactul măsurilor pe care le luăm. Practic, plecăm de la un deficit bugetar estimat de 2,9% astăzi şi ajungem ca deficit bugetar în 2020 la 2% din PIB.

Programul nostru: o creştere a PIB-ului cu 57 de miliarde de euro

Devenim a treisprezecea economie din Uniunea Europeană - a treisprezecea pentru că Marea Britanie a ieşit din UE - înaintea Cehiei, Portugaliei sau Greciei, astăzi suntem pe locul şaptesprezece. 5,5% creştere economică medie.

Ca evoluţii sociale, ţintele noastre au fost şi rămân în continuare, le vom prezenta până în ziua alegerilor şi sperăm să le implementăm după alegeri: creşterea clasei de mijloc prin ceea ce v-am arătat mai devreme, peste un milion de români vor intra în categoria de peste 1.000 de euro salariul brut până în 2020, crearea a peste 850 de mii de locuri de muncă până în 2020 (deja prin evaluările şi estimările făcute de fiecare minister acum locurile de muncă în plus generate de programele europene sunt undeva între 300 şi 400 de mii), rata şomajului să intre sub 3,5% până în 2020, reducerea sărăciei - şi vorbim aici de reducerea numărului de persoane cu risc de sărăcie - cu 1,5 milioane până în 2020. Vrem să amintim un lucru: în 2012 guvernarea Ponta a preluat o situaţie în care 8,6 milioane de români se aflau în zona de risc de sărăcie şi excluziune socială. Erau datele Eurostat. La finalul anului 2015, când s-a predat guvernarea, au rămas 7,4 milioane, deci, practic, guvernările noastre au scos 1,2 milioane de români din această zonă cu risc de sărăcie. Ne propunem ca în următorii patru ani să mai scoatem încă 1,5 milioane de români din această zonă.

(extras din conferinţa de presă susţinută de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia lansării Programului de Guvernare 2017 - 2020 Partea a II-a)

Lasă un comentariu