Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a semnat luni în fața jurnaliștilor o lege care permite accelerarea expedierii de echipamente militare în Ucraina, reactivând un dispozitiv care datează din Al Doilea Război Mondial, notează AFP.
“Ucrainenii luptă pentru viața lor în fiecare zi”, a declarat Joe Biden în Biroul Oval, adăugând: “Această luptă costă mult, dar a ceda în fața agresiunii ar fi și mai costisitor”.
“Ukraine Democracy Defense Lend-Lease Act of 2022” se bazează pe un program din cel de-Al Doilea Război Mondial destinat pentru a ajuta Europa să îi reziste lui Hitler și “a fost susținut de aproape toți membrii Congresului” SUA, cu excepția a 10 membri ai Camerei Reprezentanților care au votat împotrivă, a subliniat Casa Albă.
Pe de altă parte, executivul american a ținut să menționeze că textul a fost promulgat în aceeași zi în care Rusia marca luni aniversarea victoriei din 1945 asupra Germaniei naziste.
De la începutul invaziei ruse la 24 februarie, administrația Biden a oferit un ajutor militar de aproximativ 3,8 miliarde de dolari Kievului. Precedenta tranșă anunțată a fost de 800 de milioane de dolari, reamintește AFP. (Agerpres)
MACRON SPULBERĂ SPERANȚELE UCRAINEI PRIVIND O ADERARE RAPIDĂ LA UE
Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că o eventuală aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană ar putea dura “decenii” și a propus, în paralel, crearea unei “comunități politice europene” noi, care va putea primi ca membri țări precum Regatul Unit, relatează AFP și DPA.
Această idee, pe care cancelarul german Olaf Scholz a considerat-o “foarte interesantă” în timpul unei întâlniri cu Macron la Berlin, este totuși susceptibilă să creeze frustrări printre țările deja candidate - declarate sau potențiale - la aderarea la UE.
Șeful statului francez și-a prezentat viziunea în timpul primului său discurs privind Europa după realegerea sa, pronunțat la Strasbourg, luni, de Ziua Europei.
“Această organizație europeană nouă ar permite națiunilor europene democratice să adere la baza noastră de valori, să găsească un nou spațiu de cooperare politică, de securitate, de colaborare”, a explicat Emmanuel Macron cu prilejul încheierii Conferinței privind viitorul Europei.
Ucraina, dar și țări mai puțin avansate pe calea aderării, precum Bosnia, ar putea fi membre ale noii organizații, în așteptarea finalizării procedurii extrem de lungi de aderare la UE, care “va dura, de fapt, câteva decenii”, potrivit președintelui francez.
Acesta a opinat că Regatul Unit, care a părăsit UE în 2020, ar putea face parte din noua structură.
Propunerea relansează dezbaterea, deja veche și controversată, cu privire la eventualitatea unei Uniuni Europene organizate în mai multe cercuri concentrice cu țări care beneficiază de niveluri de integrare diferite.
La Strasbourg, președintele francez s-a declarat favorabil și ideii schimbării tratatelor europene pentru ca UE să devină mai “eficientă și independentă”, o propunere care întâmpină deja opoziția a aproape jumătate dintre statele membre.
“Va trebui să ne reformăm textele, acest lucru este evident. Una dintre căile acestei reforme este o convenție de revizuire a tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European și eu o susțin”, a declarat președintele Emmanuel Macron.
Franța asigură președinția semestrială a Consiliului UE până la 30 iunie și Macron dorește ca această chestiune să fie abordată “cu curajul și libertatea necesare” cu liderii celorlalte țări membre la summitul din 23-24 iunie.
Înaintea discursului lui Emmanuel Macron de la Strasbourg și după o convorbire telefonică avută cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a afirmat că Ucraina va primi un prim răspuns în luna iunie în legătură cu cererea sa de aderare la blocul comunitar.
Zelenski a anunțat că Ucraina a predat răspunsurile la partea a doua a chestionarului pe care fiecare țară aspirantă trebuie să îl completeze în vederea aderării.
“De obicei, acest lucru durează luni, dar noi l-am făcut în câteva săptămâni”, a afirmat șeful statului ucrainean.
“Astăzi am făcut încă un pas pe calea noastră către Uniunea Europeană - unul important și nu doar unul formal”, a explicat el, exprimându-și speranța că țara sa va primi în iunie statutul de candidată la aderare. (Agerpres)
MESAJUL PRIM-MINISTRULUI NICOLAE CIUCĂ CU PRILEJUL ZILEI INDEPENDENȚEI DE STAT A ROMÂNIEI ȘI ZILEI REGALITĂȚII
“La 10 mai, România celebrează cea de-a 145-a aniversare a Independenței de stat, proclamată în Parlamentul României de către Mihail Kogălniceanu, ministru de externe în guvernul condus de liberalul Ion C. Brătianu, și dobândită cu arma în mână în Războiul de Independență de la 1877, pe câmpurile de luptă de la Plevna și Vidin. Este cu atât mai importantă această sărbătoare, cu cât, potrivit legii, anul acesta, celebrarea ei nu se mai suprapune cu sărbătorile asociate zilei de 9 mai - Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și Ziua Europei, ci cu Sărbătoarea Regalității. Servind România cu onoare și demnitate, parte inestimabilă a patrimoniului și a destinului nostru european, pe câmpul de luptă sau prin diplomație, Regalitatea a contribuit nemijlocit la România de astăzi, o țară liberă și unită în Europa, un ideal pentru care generații întregi s-au sacrificat”, a afirmat Nicolae Ciucă în mesajul său.
ȚARA NOASTRĂ ACȚIONEAZĂ DEJA CA UN STAT MEMBRU SCHENGEN
Modul în care România a gestionat situația refugiaților veniți din Ucraina reprezintă un argument puternic pentru faptul că țara noastră acționează deja ca un stat membru Schengen, a declarat, luni, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
Precizările au fost făcute în deschiderea dezbaterii cu tema “15 ani de la aderarea României la UE. Contribuția României la UE și rolul său în consolidarea Uniunii”.
“Modul în care România a gestionat situația refugiaților veniți din Ucraina este încă un argument puternic că țara noastră acționează deja ca un stat membru Schengen și că merită să se alăture de jure spațiului de liberă circulație. În actualul context de criză, statele asociate din vecinătatea Uniunii au arătat că doresc să se dezvolte în pace și securitate, în conformitate cu valorile europene. Din această perspectivă, depunerea de către Ucraina, Republica Moldova și Georgia a cererilor de aderare la UE arată voința fermă a acestor state de a face parte din Uniune, un obiectiv pe care România îl sprijină cu putere. Ele se adaugă celorlalte state din Balcanii de Vest aflate deja în diverse stadii ale procesului de aderare, un proces care trebuie dinamizat și dus la bun capăt”, a afirmat ministrul.
Aurescu a subliniat că relația transatlantică și parteneriatul strategic al UE cu NATO reprezintă “cheia depășirii” unor provocări majore, precum cele din aceste luni.
“Războiul cumplit care se poartă în apropierea granițelor noastre estice, cu atâtea victime nevinovate din rândul civililor, victime ale crimelor de război, ale crimelor contra umanității și de genocid comise de trupele ruse, ne arată din nou cât de important este să continuăm să ne întărim reziliența strategică, atât în interiorul țării, cât și la nivelul UE și împreună cu partenerii noștri în cadrul alianțelor și parteneriatelor regionale și internaționale din care facem parte în mod activ. De asemenea, conștientizăm încă o dată importanța întăririi capacității UE de a proiecta în vecinătatea sa valorile sale fundamentale. Pentru o Uniune mai rezilientă la nivel global, în plan securitar, este nevoie și de o relație transatlantică puternică, de dezvoltare a interoperabilității capabilităților și mobilizare a eforturilor în deplină complementaritate cu NATO”, a spus ministrul Bogdan Aurescu.
El a evidențiat că România contribuie “substanțial” la efortul de gestionare a situației de la frontiera externă a UE și de primire de refugiați. Astfel, de la începutul conflictului, țara noastră a oferit sprijin direct unui număr de 927.000 de refugiați, dintre care peste 89.000 au ales să rămână în România. Totodată, a făcut referire la hub-ul umanitar de la Suceava, de unde au fost trimise în Ucraina peste 35 de convoaie umanitare din statele membre. El a menționat că implicarea cetățenilor care i-au ajutat pe refugiați reprezintă “o expresie nemijlocită a spiritului european autentic” al românilor.
“România a dovedit că este un partener de încredere și consecvent, atât la nivelul UE, cât și în relația cu vecinătatea estică. Contribuția noastră substanțială la gestionarea situației de criză generate de războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei a evidențiat și mai mult potențialul acțiunii noastre și rolul nostru în plan regional. Este o perioadă complicată, dramatică pentru mulți europeni, o perioadă în care nevoia de pace și de securitate este mai prioritară decât oricând. Este fără îndoială un moment de cotitură în istoria Europei, iar acțiunea amplă și decisivă, fără precedent, demarată de UE, măsurile de sprijin adoptate de statele membre, primirea cu brațele deschise a refugiaților care fug din calea războiului, asistența continuă și multidimensională acordată Ucrainei, victimă a invaziei ilegale și imorale a Rusiei, sunt definitorii pentru spiritul european”, a precizat el.
Potrivit ministrului, ultimii 15 ani au adus o schimbare profundă în societatea românească, atât în plan economic și social, dar și în ce privește libertatea de a circula, de a învăța în Uniunea Europeană. După aderarea la UE, România a continuat un parcurs accelerat de reforme și transformări intense, a mai declarat Aurescu.
Ministrul a făcut referire la dezbaterile conferinței asupra viitorului Europei, menționând că în cadrul acestora a reieșit că românii susțin o Uniune Europeană “consolidată și unitară, necesitatea unei Uniuni mai reziliente pe plan intern și extern”, a unei Uniuni “solide, sigure și eficiente”, care să ofere premisele pentru bunăstare și securitate.
“Din păcate, în prezent, evoluțiile tragice din vecinătatea noastră imediată ne aduc aminte în mod brutal că atingerea acestui ideal, al apartenenței la Uniune, a reprezentat și reprezintă pentru România și cetățenii săi singura opțiune și garanție - alături, sigur, de apartenența la NATO - a dezvoltării durabile în pace, democrație, securitate și prosperitate”, a mai precizat diplomatul.
AGERPRES
