Sâmbătă, 4 iunie, la Sfântu Gheorghe, a fost sărbătorită Ziua solidarității naționale a maghiarilor și a fost comemorat tratatul de la Trianon, evenimentul fiind organizat anual, în ultimele trei decenii, în municipiul de reședință al județului Covasna.
La manifestare a fost prezent președintele comisiei pentru afaceri externe a parlamentului de la Budapesta, Zsolt Németh, în calitate de vorbitor invitat la comemorarea tratatului de la Trianon.
Potrivit oficialului ungur (sursa - MTI), destinul maghiarilor din Bazinul Carpatic demonstrează că securitatea țărilor vecine are o importanță dublă pentru Ungaria, datorită proximității acestor țări și maghiarilor care trăiesc în ele. Németh consideră că Ungaria și vecinii săi trebuie să se sprijine reciproc pentru a putea apăra securitatea și libertatea din zonă, acest principiu constituind chiar baza statutului de alianță existent între Ungaria și România, care garantează și securitatea Ținutului Secuiesc, și ale cărui repere fundamentale sunt NATO și Uniunea Europeană.
Din punct de vedere al relațiilor economice, a adăugat Zsolt Németh, trebuie sprijinit tot ce contribuie la dezvoltarea țărilor noastre, fără a fi neglijată și “performanța economiei Ținutului Secuiesc, a muncii poporului secuiesc și a ingeniozității antreprenorilor de aici”: “Trebuie să avem o prestație la nivel maxim și să nu ne fie rușine să spunem: hai Ținutul Secuiesc, hai România! Acesta este interesul întregii zone. Trebuie să profităm de fiecare oportunitate de cooperare și dezvoltare, trebuie să le exploatăm, să fim deschiși la toate ideile bune, astfel încât relația între cele două țări să crească și puterea lor economică”.
Németh a precizat că secuii așteaptă, pe bună dreptate, și rezolvarea problemelor individuale și colective din domeniul drepturilor omului, al drepturilor lingvistice și al celor culturale.
Potrivit diplomatului budapestan, interesul solidarității naționale a maghiarilor este ca Europa să prospere: “Cine ar susține până la capăt valorile originale ale Europei, dacă nu secuii și ceilalți maghiari din Banzinul Carpatic, respectiv când ar putea fi spus acest lucru cu mai multă insistență, dacă nu la 4 iunie, la 102 ani de la dictatul de pace de la Trianon, în Ziua solidarității naționale a maghiarilor?”- s-a întrebat, retoric, politicianul budapestan.
Luând cuvântul la eveniment, Sándor Tamás, președintele Consiliului Județean Covasna și al UDMR Covasna, a spus că “Ținutul Secuiesc va aparține celor care cred în el”, opinând că, în ultimele decenii, țările pe teritoriul cărora funcționează autonomii interne - Italia, Spania, Finlanda - au devenit mai puternice, și “numai o țară mamă puternică poate reprezenta în mod eficient cauza maghiarilor care trăiesc în afara granițelor sale”.
Comemorarea de la Sfântu Gheorghe începe în fiecare an cu bătaia clopotelor la ora la care a fost proclamat, la palatul Trianon de lângă Paris, tratatul de pace care a dezmembrat teritoriul Ungariei, notează sursa citată.
* “O pagină de istorie a României care nu trebuie uitată”
“Există câteva date în calendar care mă fac să rămân mut de emoție dar, în același timp, mândru de acest popor curajos, în ciuda greutăților ce i-au fost puse în cale de-a lungul istoriei sale. 4 iunie, Ziua Tratatului de la Trianon, are o semnificație aparte pentru fiecare dintre noi, reprezentând o pagină a istoriei României care nu trebuie uitată, o oglindă a voinței și a identității naționale, un răspuns pentru vocea românilor din Transilvania și Banat, aflați la Alba Iulia, în decembrie 1918. Datorăm ziua de 4 iunie 1920 sacrificiului armatei române din Primul Război Mondial, diplomației unor oameni de stat de excepție - elite politice ale acelor vremuri - dar și Puterilor Aliate, care au văzut în acel moment istoric esența idealurilor țării noastre. Din toate aceste motive și nu numai, avem datoria să marcăm cu demnitate și mândrie, în fiecare an, Ziua de 4 iunie”, a scris ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, pe pagina de socializare a instituției.
La 13 mai 2020, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 256 pentru a marca oficial data recunoașterii internaționale, în 1920, a acestui moment atât de important pentru toți românii, iar instituțiile din subordinea Ministerului Culturii organizează o serie de evenimente dedicate celor care au luptat și au și obținut recunoașterea politică și juridică internațională a Unirii Transilvaniei (și a părții răsăritene a Banatului) cu România, Patria Mamă, precizează ministrul Romașcanu.
ILEANA SANDU
