Conform unui raport al Agenției Europene a Mediului, citat de hotnews.ro, expunerea cronică la zgomotele puternice din mediu poate afecta grav starea de sănătate fizică și psihică a organismului. Ca urmare a poluării sonore, un milion de ani de viață se pierd anual la nivel global, prin disconfort major, tulburări de somn sau boală cardiacă ischemică.
În plus, din cauza expunerii la zgomotele puternice, copiii se pot confrunta cu probleme în ceea ce privește procesul de învățare.
De la câți decibeli începe poluarea fonică
Poluarea fonică este produsă în principal de zgomotele din trafic, de anumite utilaje și mijloace de transport, dar și de zgomotele putenice de fond din anumite incinte.
Astfel, conform măsurătorilor specialiștilor, sunetele din mediu precum foșnetul frunzelor sunt nepericuloase și au un nivel de 25 - 30 de decibeli. O conversație normală are în jur de 50 de decibeli, iar zgomotul de fond dintr-un birou poate ajunge la 60 de decibeli.
Valorile periculoase ale sunetului încep de la 85 de decibeli, iar depășirea acestui prag este înregistrată în cazul traficului intens, în restaurantele aglomerate sau când se folosesc aparate zgomotoase de aer condiționat.
Zgomotul produs de o motocicletă poate ajunge la 100 de decibeli, al unei drujbe la 115, al unui concert rock sau al unei mulțimi pe stadion la 129, iar al unei sirene la 140 de decibeli, la distanța de 30 de metri.
Efecte asupra organismului
Expunerea organismului la surse de zgomot puternic poate declanșa un răspuns similar expunerii la un stres puternic. Un nivel crescut de zgomot poate fi interpretat de sistemul auditiv drept o situație periculoasă.
Conform Administrației pentru Sănătate și Siguranță Ocupațională din SUA, expunerea la zgomote puternice în timpul serviciului poate duce la pierderea auzului, care nu poate fi restabilit prin chirurgie sau alte metode. În cazul în care zgomotele puternice persistă, pierderea auzului devine permanentă.
În prezența zgomotelor puternice, în creier se declanșează un răspuns de tip “luptă sau fugi”, ceea ce implică o secreție crescută de hormoni de stres. Expunerea cronică la acești hormoni poate duce la inflamație, substratul multor afecțiuni. Dacă suntem expuși la zgmote puternice, creierul și, în special, zona cunoscută sub numele de amigdală, sunt suprasolicitate și, astfel, se poate declanșa răspunsul de tip “luptă sau fugi”, vital în cazul în care o persoană se confruntă cu un pericol real, dar care poate îmbolnăvi organismul dacă declanșarea este cronică, în prezența unor stimuli precum zgomotele puternice neasociate cu pericole imediate.
Printre principalele probleme de sănătate care pot apărea pe fondul poluării sonore se numără tulburările de somn, bolile cardiovasculare, tulburările cognitive, depresia și anxietatea.
Risc de Alzheimer, mai mare cu 27%
Un studiu desfășurat în Marea Britanie a corelat expunerea pe termen lung la zgomote putenice cu creșterea riscului de hipertensiune arterială. În cadrul acestui studiu, a fost analizată timp de 8 ani starea de sănătate a peste 240.000 de persoane cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani care nu aveau hipertensiune arterială la debutul cercetării.
După 8 ani, s-a dovedit că persoanele care au fost expuse cronic la zgomotul produs de trafic aveau un risc cu 13 % mai mare de a face hipertensiune arterială decât cele care nu trecuseră prin această experiență.
Un alt studiu, de data aceasta desfășurat în Danemarca, a expus o corelație între zgomotul produs de traficul intens și riscul crescut de Alzheimer. Astfel, cercetătorii danezi au analizat peste 105.000 cazuri de demență instalată la persoane cu vârste de peste 60 de ani și au ajuns la concluzia că acelea care au locuit mai mult de 10 ani în zone cu trafic intens aveau un risc mai mare de demențe în general și un risc cu 27 % mai mare de Alzheimer.
Cum poate fi atenuat impactul
Reducerea impactului poluării sonore este una dintre preocupările specialiștilor de mediu, care au asociat nivelul periculos al zgomotelor din mediu cu urbanizarea, creșterea numărului de vehicule, dezvoltarea transporturilor aeriene, tăierea pădurilor și folosirea tehnologiilor care poluează sonor.
Protejarea persoanelor din zonele cu trafic intens devine o prioritate, în condițiile în care s-a demonstrat că organismul uman nu se poate adapta la valori mari ale intensității sunetului. Recomandarea pentru cei care lucrează în medii cu zgomot este să nu depășească o expunere mai mare de 8 ore pe zi la un volum de peste 85 de decibeli.
Și în zonele cu trafic aerian intens se iau deja măsuri pentru a reduce nivelul de zgomot. De exemplu, autoritățile belgiene își propun să reducă cu 12% în următorul deceniu numărul persoanelor afectate de zgomotul produs de traficul aerian din Bruxelles, prin instalarea unor dispozitive speciale, prin modernizarea flotei și prin îmbunătățirea tehnicilor de aterizarea și de rulare. (L.P.)
Lucreția Pop
(Sursa foto: dreamstime.com)
