IISUS a zis celor care-L urmau: „Un om oarecare a făcut o cină mare și a chemat pe mulți; Și a trimis la ceasul cinei pe sluga sa ca să spună celor chemați: „Veniți, că iată toate sunt gata".
Și au început toți câte unul, să-și ceară iertare. Cel dintâi a zis: „țarină am cunpărat și am nevoie să ies ca s-o văd; te rog iartă-mă". Și altul a zis: „Cinci perechi de boi am cumpărat și mă duc să-i încerc; te rog iartă-mă". Al treilea a zis: „Femeie mi-am luat și de aceea nu pot veni".
Și, întorcându-se, sluga a spus stăpânului său acestea. Atunci, mâniindu-se stăpânul casei a zis: „Ieși îndată pe ulițele cetății, și pe săraci și pe neputincioși și pe orbi și pe șchiopi adu-i aicea". Și a zis sluga: „Doamne, s-a făcut precum ai poruncit și tot mai este loc".
Și a zis stăpânul către slugă: „Ieși la drumuri și la garduri și silește să intre, ca să mi se umple casa. Căci zic vouă: Nici unul din bărbații aceia care au fost chemați nu vor gusta din cina mea".
Duminica a 28-a după Rusale - Luca 14, 16-24, „Pilda celor chemați la cină"
***
„IATĂ, STAU LA UȘĂ ȘI BAT; DE VA AUZI CINEVA GLASUL MEU ȘI VA DESCHIDE UȘA, VOI INTRA LA EL ȘI VOI CINA CU EL ȘI EL CU MINE".
Apocalipsa - cap. 3, vers. 20
***
Liniștea nu este acolo unde o căutați. Căutați ceea ce căutați, dar nu este acolo. Căutați viața fericită într-un ținut al morții. Nu este acolo. Căci cum poate fi viața fericită acolo unde nu este viața? FERICIT ESTE OMUL CARE TE CUNOAȘTE PE TINE, DOAMNE".
Fericitul Augustin (354-430), episcop, filosof, teolog, doctor al Bisericii
P.S. Parlamentul României, organizațiile statale, bisericești, și altele de genul acesta sunt niște „mese" la care sunt chemați, potrivit regulilor divino-umane, cei mai buni dintre cei mai buni. Se întâmplă, din păcate, de cele mai multe ori, cum zice Sfânta Scriptură: „Mulți chemați, puțini aleși". Dacă ar fi să fie tot după cum spune Sf. Scriptură, ca „fiecare să-și muncească talanții primiți", sau cum spune vorba românească „să-și vadă fiecare lungul nasului", s-ar evita foarte multe neplăceri sau neajunsuri ale acestei vieți. Uneori, la masă vin cu noi, alți oameni, care nu au chemarea stăpânului, dar fac dovada bunului-simț și a educației celor șapte ani de acasă. Alteori, vezi inculți, aroganți, nesimțiți, lipsiți de scrupule, care ocupă locurile altora și n-ar merita să stea pe locul din frunte. Ceea ce se întâmplă în societatea românească se datorează în mare parte faptului că majoritatea oamenilor, chiar dacă sunt chemați la cină de stăpân, nu-și cunosc locul pe „scaunul bunului- simț..." De acea „Sfântul Ardealului" ne somează permanent: „CINE ARE MINTE, SĂ IA AMINTE!".
„1001 CUGETĂRI"
